Inițiatorii „Pactului Pentru Fiscalitate” au organizat recent întâlnirea de lucru la Palatul Parlamentului, în cadrul căreia principalele partide parlamentare din România, alături de mediul de afaceri și de societatea civilă au dezbătut și au pus bazele unei colaborări interinstituționale, având la bază principiile „Pactului Pentru Fiscalitate”.
Cu această ocazie, experții prezenți din partea inițiatorilor dar și din partea unor organisme care sprijină Pactul Fiscal au reiterat necesitatea unor politici fiscale coerente și predictibile. Mai mult, reprezentanții Parlamentului prezenți la dezbatere au subliniat la rândul lor importanța unui pact pentru fiscalitate. În continuare sunt prezentate sintetic câteva dintre ideile expuse la dezbaterea organizată sub umbrela „Pactului pentru fiscalitate”:
- Dan Schwartz: „În perioade dificile ca aceasta, nu este de dorit să se schimbe legislația fiscală peste noapte”
În perioade dificile ca aceasta, nu este de dorit să se schimbe legislația fiscală peste noapte, spune Dan Schwartz, inițiator Pactul pentru Fiscalitate.
Acesta a explicat:
„Este momentul să ne așezăm, din nou, împreună la masă și să discutăm problemele fiscalității românești. România trece printr-o perioada dificilă, iar istoria ne arată că, în perioadele dificile, românii au fost solidari, au reușit să stea împreună pentru a-și rezolva problemele pe care țara le are. Exact lucrul acesta și-l propune «Pactul pentru fiscalitate». Am dori să inițiem un dialog între mediul de afaceri, contribuabili, în general, și politicieni, guvernanți. Atunci când se lucrează la Codul Fiscal, iar prevederile din Codul Fiscal sunt propuse de către Ministerul Finanțelor sau în Parlament, de către diverse partide politice, aceia care fac aceste propuneri nu trebuie să uite că ele vor avea un efect direct și asupra lor și, prin urmare, trebuie să se gândească de două ori înainte de a susține o modificare a Codului Fiscal.”
- Mircea Coșea: „Politica fiscală este singurul mijloc pe care statul îl poate utiliza și pe care îl are la îndemână pentru a orienta economia”
Pactul pentru Fiscalitate este un element care lipsește din arhitectura unei țări care se vrea modernă, în umbra Uniunii Europene, care se vrea cu o economie de piață funcțională, așa cum ne dorim toți, a declarat Mircea Coșea, inițiator Pactul pentru Fiscalitate.
Domnia sa a declarat:
„Din punctul meu de vedere, atâta timp cât nu vom avea un Pact pentru Fiscalitate, România nu poate spune că are o economie de piață funcțională, nu poate spune că este în concordanță cu valorile economice și de perspectivă ale dezvoltării cu Uniunea Europeană. Politica fiscală este singurul mijloc pe care statul îl poate utiliza și pe care îl are la îndemână pentru a orienta economia, pentru a-și pune în aplicare o strategie, o listă de priorități”.
- Bogdan Chirițoiu: „Într-o perioadă de criză, de incertitudini, dialogul este lucrul cel mai important”
Este important pentru mediul de afaceri să-i asigurăm condiții cât mai previzibile, ca oamenii să își poată facă previziunile, să știe cum își planifică și cum își conduc afacerile, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Domnul Chirițoiu a spus:
„În același timp, trebuie să recunoaștem cu toții că trecem printr-o perioadă destul de tulbure, cu provocări cu care nu ne-am mai confruntat, cel puțin generațiile noastre, mă refer la problemele medicale și acum criza de securitate la granițele noastre. În contextul actual, nimeni nu se poate aștepta la o predictibilitate completă. Este important să aflăm problemele într-un stadiu cât mai incipient și să nu surprindem mediul de afaceri cu soluțiile pe care le găsim, cu politicile cu care noi, cei din sectorul public, venim în fața economiei și a societății. Într-o perioadă de criză, de incertitudini, dialogul este lucrul cel mai important.”
- Gabriel Biriș: „Din cauza breșelor fiscale, s-a ajuns ca sarcina fiscală pentru același venit să varieze între 2 și 43%”
Viitorul se finanțează din contribuțiile și taxele pe care fiecare dintre noi le plătim, a declarat avocatul Gabriel Biriș, inițiator al proiectului.
Acesta a explicat:
„Este foarte important dialogul, dar și mai importante sunt două lucruri: dialogul sincer și acțiunea. În urmă cu 8 ani am participat la lansarea acestui Pact pentru Fiscalitate. La vremea respectivă noi, reprezentanții asociațiilor oamenilor din business, patronate, Academia Română, care a fost gazdă, propuneam și ceream decidenților politici să achieseze la câteva principii. Unul dintre principii era ca sarcina fiscală să fie așezată în funcție de cât câștigăm, nu în funcție de cum câștigăm.
Un alt principiu era să participăm la discuții având în vedere interesul comun și nu interese de grup, să facem un inventar cu breșele au fost create începând cu 2016 în fiscalitate. S-a ajuns ca sarcina fiscală pentru același venit să varieze între 2 și 43%. E o diferența uriașă.
Iarăși ceream toleranță zero la evaziune. Ce este rău în a cere toleranță zero la evaziune?
Astăzi suntem într-o situație mult mai dificilă decât eram atunci, poate în special din cauza faptului că principiile despre care încercam noi să vorbim atunci au fost călcate de toată lumea în picioare. Mă refer la echitate, dialogul sincer, lipsa transparenței, ceea ce a generat noi și noi breșe în fiscalitate.
Acum este foarte important să înțelegem ce s-a greșit și ce putem face în continuare.
Pe lângă principiile enumerate mai sus, aș vrea să mai atrag atenția că a fost prezentat Guvernului, Ministrului de Finanțe și Administrației Prezidențiale un studiu privind situația fiscală, cu identificarea problemelor care creează aceste distorsiuni și cu propuneri de soluții, studiu care a fost făcut de un grup de 20 de economiști în jurul Consiliului Fiscal.
Este nevoie de acțiune concretă. Dacă nu acționăm, riscăm să ajungem în situația în care am fost în 2010 când urmare a unui hard-landing a trebuit să luăm măsuri care ne-au făcut mult mai dificilă revenirea ulterioară”.
- Daniel Zamfir: „Sunt cazuri unde companii similare plătesc, într-un final, impozite diferite”
Senatorul PSD Daniel Zamfir spune că actualul Cod Fiscal trebuie modificat, nu doar din perspectiva digitalizării.
Aceasta a explicat:
„La fiecare început de an, indiferent cine a fost la guvernare, statul și-a propus să aducă mai multe venituri la bugetul statului. Fiecare șef de ANAF și ministru de finanțe își propun, la început de an, să colecteze mai mult. Lucrul asta nu s-a întâmplat întotdeauna și cred că asta se întâmplă și din cauza Codului Fiscal care, din punctul meu de vedere, trebuie modificat.
În plus, digitalizarea este absolut necesară, dar pe lângă asta mai trebuie lucrat la niște chestiuni care, de-a lungul timpului, au creat inechități. La același nivel de companii, se plătesc, într-un final, impozite diferite. Cred că există o problemă a acestor optimizări fiscale excesive. Am spus public de foarte multe ori că firme cu capital autohton plătesc impozit pe profit cu 5-6-10 ori mai mult decât aceeași companie care este multinațională.
Am dat exemplul domeniului bricolajului, unde o companie cu capital românesc plătește impozit de circa 3% din cifra de afaceri, iar o companie multinațională plătește undeva la 0,3%, adică de 10 ori mai puțin.
Este cazul să schimbăm acest mecanism pentru companiile multinaționale, iar cei de la OECD au stabilit că multinaționalele trebuie să plătească impozite acolo unde fac veniturile. Este un lucru greu de făcut, nu este un lucru ușor”.
- Oana Ozmen: „Predictibilitatea fiscală presupune să luăm decizii concrete și să susținem toate sectoarele din industrie”
Pactul pentru Fiscalitate este important din punctul de vedere al eficienței energetice, în actualul context al creșterii prețului la energie, a declarat Oana Ozmen, deputat PNL.
Domnia sa spus:
„Trebuie să ținem cont că, în condițiile în care să avem o problemă legată de criza facturilor la energie, când vorbim de eficiență energetică vorbim desigur de renovarea clădirilor și, deci, de sectorul de construcții. Acest sector a fost cel mai lovit în ultimii doi ani și vreau să vă aduc la cunoștință că am avut în Parlament acea ordonanță 15/2021 privind ajustarea prețurilor la materiale, care a fost binevenită și bine primită de către sectorul construcțiilor. Săptămâna aceasta am votat în Parlament PL-x nr. 172/2022 – Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale. Cred că la ora actuală este important să existe predictibilitate fiscală, să avem un echilibru în decizii și neapărat să avem grijă de industriile sensibile, dacă nu vrem să pierdem acea forță de muncă pe care cu greu o ținem, la ora actuală, în România. Predictibilitatea fiscală mai presupune să luăm decizii concrete în acest moment și să susținem toate sectoarele din industrie. Salut prezența în sală a reprezentanților confederațiilor sindicale și, în calitate de secretar al Comisiei pentru Industrii, îi invit la Comisie cu propuneri”.
- Angela Roșca: „Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere”
Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere, a declarat Angela Roșca, membru board Romanian Business Leaders.
Aceasta a spus:
„Mediul de business se uită cu mult interes, în aceste zile, la ideile lansate de politicieni în mediul public, fie ca să testeze rezistența la stres a mediului de business, fie să ne pregătească pentru ce urmează. Cu atât mai mult, avem nevoie de Pactul pentru Fiscalitate. Avem nevoie de niște principii care să transceadă culoarea politică. Există niște principii pe care RBL le-a formulat sub forma unui decalog, care se suprapun foarte bine cu Pactul pentru Fiscalitate, pe care îl discutăm astăzi.
Vrem să ne gândim în ce măsură trebuie să facem o reformă a contribuțiilor sociale în România și cum afectează aceasta piața muncii. Vrem, de asemenea, să ne uităm în ce măsură toată lumea își plătește taxele în România sau există încă zone din anumite domenii care beneficiază de facilități fiscale.
Vrem să avem transparență decizională, cu privire la modificările de Cod Fiscal, să fim implicați, să ne putem spune punctele de vedere. Vrem predictibilitate!”
- Alin Chitu: „Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gapul de TVA înseamnă, implicit, anularea de cote reduse de TVA”
„Când vorbim de politici fiscale, lucrurile sunt întotdeauna nuanțate. Nu vreau să neg existența evaziunii fiscale din România, dar haideți să vorbim pragmatic despre acest subiect”, a spus Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor, adăugând:
„Se tot vorbește de gap-ul de TVA. Mai mult de jumătate din acest gap este policy-gap, adică acel TVA necolectat din cauza cotelor reduse. Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gapul de TVA înseamnă, implicit, anularea de cote reduse de TVA”.
El a amintit că, în ultimii doi ani, nu au avut loc modificări majore în Codul Fiscal.
Modificările la care face referire presa pe diverse canale neoficiale sunt modificări care vor intra în vigoare anul viitor, a spus secretarul de stat. Acesta a mai adăugat:
„Am reușit ca, în PNRR, să facem referire la un gradual phase-out, adică situațiile prin care anumite sectoare sunt favorizate prin politici fiscale să fie eliminate treptat, astfel încât impactul economic să fie unul mai puțin accentuat și mai ușor de acceptat.”
- Ovidiu Silaghi: „Fiscalitatea este ultimul cartuș care ne-a rămas pentru ca România să fie atractivă pentru investitori”
Fiscalitatea este ultimul cartuș care ne-a rămas pentru ca România să fie atractivă pentru investitori, a spus Ovidiu Silaghi, Secretar General CCIR, care sprijină proiectul Pactul pentru Fiscalitate.
Acesta a declarat:
„Mitul cu forța de muncă calificată și ieftină a dispărut, mitul cu energia ieftină a dispărut. O complicare a sistemului de taxe și impozite nu este benefică. Din contră, aș vedea o simplificare și o optimizare a acestor metode de colectare. Trebuie să renunțăm la facilitățile pentru anumite industrii. Instabilitatea și nepredictibilitatea fiscale sunt foarte grave, mai ales pentru investitorii, pe care ni-i dorim”.
- Petru Dandea: „Din perspectiva salariaților, sistemul fiscal din România este neperformant, depășit și neechitabil”
Orice discuție serioasă privind sistemul fiscal din România este binevenită, a spus Petru Dandea, reprezentant CNS Cartel Alfa, menționând:
„Din perspectiva salariaților, sistemul fiscal din România este neperformant, depășit și neechitabil. Orice discuție legată de schimbarea filosofiei de impozitare în România trebuie să vină într-un proces paralel, în care legiuitorul participă și își asumă mesajele din partea contribuabililor, sectorului de afaceri și a societății civile. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte”.
- Călin Ile: „Fiscalitatea e un pilon important pentru mediul de afaceri și are un loc major în preocupările noastre”
Fiscalitatea e un pilon important pentru mediul de afaceri și are un loc major în preocupările noastre, a declarat Călin Ile, vicepreședinte la Concordia și președintele Federației Industriei Hoteliere, suporter al demersului.
Acesta a spus:
„Desigur că am fi preferat să discutăm mai degrabă de chestiuni constructive, cum ar fi atragerea de investiții străine sau alte lucruri importante pentru dezvoltarea economiei. Am avut multe discuții în ultima perioada privind poziția mediului de afaceri față de tema fiscalității și, în general, ne-am axat pe 3 priorități în pozițiile noastre atât în Concordia, cât și în Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).
În primul rând, nu putem ignora modul în care statul cheltuie resursele colectate pentru că, dacă această cheltuiala nu se face în mod corect, creează frustrare în mediul de afaceri.
A două tema este evaziunea fiscală pe care n-o putem accepta să fie la cotele actuale, creând concurențăneloială în mediul de afaceri.A treia tema este existența unui sistem fiscal echilibrat, fair și stimulativ pentru mediul de afaceri.Și dacă îmi permiteți aș adaugă o a patra temă, de la mine: ne dorim un sistem fiscal reactiv, care să reacționeze mai repede pentru că modul în care noi ne mișcăm lasă multe portițe pentru anumite categorii, anumite sisteme de afaceri, cum ar fi această economie colaborativă, spre exemplu, care nu e reglementată suficient în România și care permite anumite portițe de operare”.
