Discuțiile despre modelele de dezvoltare a României ating deseori problema felului în care sunt impozitați cetățenii și firmele. Dezbaterile despre cota unică de impozitare și despre impozitul progresiv apar frecvent în spațiul public și în mediul academic, iar opiniile pro sau contra ale oamenilor politici, ale economiștilor, jurnaliștilor sau ale altor persoane publice au ajuns să fie relativ bine cunoscute.
Opiniile celor care sunt supuși impozitării – ale cetățenilor, ale publicului larg – sunt foarte puțin cunoscute.
Tendința oamenilor politici, a jurnaliștilor și a managerilor de a refuza să finanțeze cercetările sociologice – accelerată după criza din 2008-2009 – are la bază ideea că publicul nu se pricepe la nimic și nu trebuie consultat atunci când se iau decizii strategice.
Absența sondajelor a pervertit sfera publică, definită de specialiști ca locul de întâlnire al opiniilor guvernanților, experților și guvernaților.
Pentru echilibrarea sferei publice în ceea ce privește impozitarea, am întreprins în cadrul Biroului de Cercetări Sociale un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația adultă ce locuiește în România. Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți, selectați din 242 localități urbane și rurale din toate județe țării.
Eșantionul a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 de straturi rezultate din intersecția a 8 regiuni de dezvoltare cu 5 tipuri de localități (orașe cu peste 200.000 locuitori, orașe cu 100.000 – 200.000 locuitori, orașe cu 30.000 – 100.000 locuitori, orașe cu mai puțin de 30.000 locuitori și comune).
Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%. Altfel spus, din 100 de cercetări construite după același tipar, 95 dintre ele vor avea aceleași cifre cu o eroare de +/- 3%, iar 5 cercetări ar putea avea erori mai mari. Un număr de 33 operatori de interviu au sunat oamenii utilizând baze de date ale Biroului de Cercetări Sociale rezultate din anchete desfășurate în ultimii doi ani pe teren la domiciliul subiecților, care au fost selectați prin pas statistic: oameni care domiciliază doar la apartamente sau case cu număr impar.
Cercetarea a fost finanțată de Pactul pentru Fiscalitate.
Mai multe detalii aflați din raportul de cercetare de mai jos.
