Politica fiscală este un regulator extrem de fin. Orice bruscare poate avea efecte amplificate pe termen lung nebănuite. De aceea, iniţiativele pe latura fiscală trebuie studiate atent, estimarea corectă a efectului propagat asupra întregii economii al oricărei măsuri din această categorie presupunând o muncă de cercetare complexă, mergând de la modelarea economico-matematică pură până la simularea pe baza datelor empirice a unor scenarii de impact. Primul pas îl reprezintă tocmai asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii fiscale, condiţii de bază pentru stimularea economisirii şi a investiţiilor ca principal motor al creşterii economice de durată. O politică fiscală modernă ar trebui să pună accentul pe stimularea ofertei (de muncă şi de capital) şi mai puţin pe controlul cererii agregate (care sub forma sa cea mai facilă conduce la micşorarea venitului de echilibru, prin creşterea taxelor şi/sau reducerea cheltuielilor guvernamentale), pe efectele pe termen mediu şi lung (timp de reacţie mai lung, necesar propagării efectelor alocative).

Consiliul Investitorilor Străini salută lansarea Pactul pentru Fiscalitate care promovează acele principii ce stau la baza unui mediu fiscal modern şi coerent, de care România are nevoie. Susţinem astfel de iniţiative şi suntem deschişi să oferim tot sprijinul, având convingerea că, în scurt timp, ea va reprezenta un punct de reper în relaţia cu autorităţile.
Pactul pentru Fiscalitate s-a născut dintr-o reacţie firească a mediului de afaceri la realităţii fiscale din Romania, caracterizate printr-un mare număr de modificări legislative, introduse fără suficientă transparenţă, şi un sistem administrativ greoi, care a condus la plasarea României pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte colectarea impozitelor şi taxelor. Considerăm astfel de apreciat eforturile asociatiei de a sustine mentinerea cotei unice de impozitare la nivelul actual, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, ca un element competitiv esenţial pentru România. Corelată cu o strategie susţinută de creştere a gradului de colectare şi de combatere a evaziunii fiscale, sistemul cotei unice poate asigura o pondere mai mare a veniturilor fiscale ca procent din PIB decât un sistem de impozitare progresivă dificil de administrat şi care descurajează conformarea voluntară.
Totodată, rescrierea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală reprezintă o premiză necesară pentru crearea unui mediu fiscal predictibil care să contribuie, alături de alte măsuri coerente, la creşterea economică a României.

Numai în ultimii 10 ani am avut peste 200 de modificări de taxe şi de impozite, fără însă ca acest lucru să ducă la o creştere observabilă a nivelului veniturilor sau a structurii veniturilor bugetare. Nici creşterea impozitelor şi taxelor, nici introducerea de noi taxe şi nici agresivitatea crescută a ANAF nu au rezolvat problema veniturilor bugetare reduse. Acest lucru ne face să susţinem că avem nevoie de crearea unei baze de dialog credibile şi reale între mediul de afaceri şi mediul politic românesc, principalul responsabil de actuala stare, dar şi singurul capabil să îmbunătăţească rapid situaţia. Este nevoie deci să discutăm împreună soluţii la problemele cu care ne confruntăm. Există soluţii win-win, le cunoaştem şi dorim să contribuim la implementarea lor. Acolo unde nu avem încă soluţiile, le vom găsi împreună, în interesul naţional.

Pactul pentru fiscalitate reprezintă un pas important spre un mediu stimulativ şi nediscriminatoriu. Când regulile sunt aceleasi pentru toţi, concurenţa îşi manifestă efectele pozitive – companiile eficiente şi inovative supravieţuiesc, oferind produse şi servicii de calitate. Evaziunea fiscală distorsionează mediul concurenţial: e greu să concurezi cu cei care nu îşi plătesc taxele.
Simplificarea sistemului fiscal, îmbunătăţirea transparenţei, a stabilităţii şi a predictibilităţii politicii fiscale vor conduce pe de-o parte la creşterea competitivităţii şi atractivităţii mediului de afaceri şi, implicit, la creştera potenţialului de dezvoltare a României, iar pe de altă parte la creşterea veniturilor bugetare.

Stabilitatea, echilibrul şi potenţialul de dezvoltare al unei ţări sunt consecinţele directe ale unui climat de înţelegere şi colaborare între toţi cei care participă la realizarea circuitului de valori în cadrul sistemului economiei naţionale. Economia nu este nimic altceva decât un complex interactiv de interese care nu poate funcţiona eficient decât prin stabilirea anumitor drepturi şi obligaţii reciproce.
Istoria şi practica economică au dovedit că diversitatea ansamblului de interese fiscale specifice oricărei economi nu poate fi acomodată cu interesul general-naţional, nici prin reglementările arbitrare ale conducerii centralizate, nici prin imixtiunea clientelismului politic în funcţionarea pieţei. Singura posibilitate de acomodare a intereselor economice în scopul creării unui climat favorabil progresului şi dezvoltării este aceea a stabilirii unor reguli fiscale simple, dar corecte, a unor drepturi şi obligaţii reciproce între cetăţeni, firme şi stat, care să restabilească încrederea cetăţeanului în stat şi respectul statului faţă de cetăţean, care să nu trateze întreprinzătorul doar ca pe un contribuabil, ci şi ca pe un creator de valoare şi locuri de muncă.
Acestă posibilitate înseamnă, de fapt, existenţa unui Pact Fiscal.

Sunt onorat să fac parte din board-ul „Pactului pentru Fiscalitate”, alături de Academia Română şi de reprezentanţi ai domeniului economic, ai sectorului public şi privat. Îmi exprim convingerea că eforturile noastre consolidate vor conduce la identificarea de soluţii viabile împotriva evaziunii fiscale şi a lipsei de predictibilitate în sistemul fiscal.
Camera de Comerţ şi Industrie a României îşi propune ca, în baza unei ample analize multisectoriale, să promoveze măsuri care să permită o reformă structurală a vieţii economice şi creşterea economică sustenabilă la nivelul întregii ţări.
„Pactul pentru Fiscalitate”, proiect lansat la 25 de ani de la Revoluţia din 1989, contribuie la realizarea unui cod fiscal modern cu criterii clare, transparente şi predictibile. Consider că, prin acest parteneriat strategic al instituţiilor statului cu mediul de afaceri, se va dezvolta un instrument esenţial pentru reducerea riscurilor cu care se confruntă comunitatea de business. Mai mult, o legislaţie adaptată cerinţelor actuale în context european reprezintă un imperativ pentru reproiectarea sistemului de colectare a taxelor şi relansarea investiţiilor publice.

Vă asigur că aveţi în Camera de Comerţ şi Industrie a României un partener. Susţinem ferm o mai mare transparenţă şi consultarea decidentului politic cu mediul de afaceri, privind taxarea şi reglementarea şi sperăm că acest proiect va constitui un model de bune practici pentru garantarea transparenţei în toate domeniile economiei.

Cred în iniţiativa pentru Pactul asupra fiscalităţii şi mă alătur ei cu responsabilitatea conferită de profesia de economist şi cercetător în economie. Cu atât mai mult cred în această iniţiativă şi în rezultatele ei, sper binefăcătoare pentru fiecare dintre noi – contemporani ai tranziţiei nesfârşite, dar nu şi beneficiari ai uzufructului întunecat al acestei tranziţii -, cu cât ştiu că Pactul pentru Fiscalitate propus este, sau va trebui să fie, un prim pas pentru un adevărat Pact pentru România. Un pact al românilor pentru România lor, după un sfert de veac de tranziţie gelatinoasă, cenuşie, mizerabilă. Cred în maturitatea iniţiatorilor Pactului – tineri născuţi într-un veac furtunos şi supuşi la o grea încercare, care nereţinuţi intră în complicata vieţii vâltoare, gata să răspundă cu faptele lor provocărilor pentru transformare prin solidaritate şi profesionalism.

În demersul, deloc uşor, de elaborare a Pactului pentru Fiscalitate, pornim la drum cu o serie de întrebări, dintre cele mai provocatoare, ale căror prime răspunsuri ar putea scrie doar prefaţa Pactului pentru România Bunăstării. În pofida evoluţiilor pozitive înregistrate în ultima perioadă, sectorul fiscal prezintă în continuare o serie de deficienţe substanţiale, cu precădere în termeni de eficienţă, eficacitate şi imagine. Cred că Pactul pentru Fiscalitate va contribui la crearea unei noi culturi politice şi organizaţionale care să transforme statul, dintr-o sursă facilă de venituri pentru anumite persoane fizice sau juridice, într-un promotor al dezvoltării economice. Un promotor capabil să contribuie la bunăstarea cetăţenilor săi, nu doar să-i privească ca pe nişte simpli contribuabili. Implicarea mediului academic, alături de mediul de afaceri şi societatea civilă în definirea unei viziuni strategice şi coerente cu privire la viitorul României pe termen lung, este un prim pas, dar cel mai important. El va trebui însă dublat de un angajament politic transpartinic, pentru susţinerea măsurilor menite să combată cauzele care au limitat efectele iniţiativelor de reformă propuse până în prezent.

Romanian Business Leaders îşi propune ca România să devină o ţară mai bună pentru business-ul responsabil şi, în felul acesta, pentru toţi românii. Buna guvernare şi impozitarea sunt subiecte de interes major pentru antreprenorii şi executivii din comunitatea noastră, care, după 25 de ani de capitalism, nu mai vor să aştepte ca în România guvernul să rezolve toate problemele, ci vor să contribuie efectiv la crearea unui pact transpartinic şi de durată, care să guverneze principiile privind fiscalitatea. Fără a sugera că există soluţii general valabile şi deja formulate, Romanian Business Leaders îşi propune să participe la un schimb activ de idei privind modelul de fiscalitate multi-anual pe care România ar putea şi ar trebui să-l adopte pentru a-şi putea finanţa dezvoltarea şi pentru a deveni competitivă pe plan regional şi mondial, în primul rând, prin predictibilitate şi stabilitate.

Într-o Românie aflată încă sub mirajul unei schimbări care ne dă speranţe pentru vremuri mai bune, dar şi credibilitate la nivel internaţional, Pactul pentru Fiscalitate vine exact la momentul potrivit. Privind retrospectiv la fiscalitatea ultimilor 25 de ani, putem spune că suntem pe un drum bun, dar rămânem cu frustrarea că s-ar fi putut face mult mai mult. Ne-au lipsit multe ingrediente din reţeta succesului, iar cel mai important dintre ele a fost viziunea pe termen mediu şi lung. Pactul pentru Fiscalitate îşi propune să adreseze (şi) acest punct fierbinte, punând în fruntea listei de obiective importanţa predictibilităţii şi stabilităţii fiscale. Un sistem fiscal modern şi stabil, completat cu reducerea masivă a evaziunii fiscale, o cangrenă pe care niciunul dintre guvernele post 1989 nu a reuşit să o vindece, ar putea fi baza pe care să construim o creştere economică reală şi sănătoasă.
Mă bucur să fiu parte din această iniţiativă şi sper să o putem duce la un bun sfârşit.

Evaziunea fiscală dăunează grav sănătăţii economiei.
Evaziunea fiscală ridicată conduce la indicatori macroeconomici incorecţi, distorsionează analiza macroeconomică şi determină politici publice inconsistente. Baza de impozitare redusă şi fraudele privind plata impozitelor la bugetul de stat conduc la venituri fiscale mici, stimulează creşterea impozitelor şi taxelor şi, în final, ajungem la o evaziune fiscală şi mai ridicată. Evaziunea fiscală afectează concurenţa loială, blochează dezvoltarea unui sector privat eficient şi impiedică apariţia unei creşteri economice sustenabile. Evaziunea fiscală ridicată cauzează sărăcie.

Pactul pentru Fiscalitate creează premisele unei ample platforme de dialog pe probleme fiscale, cu intenţia de a promova măsuri eficiente şi sustenabile pentru îmbunătăţirea şi optimizarea cadrului fiscal actual. Pornind de la cifrele evaziunii şi de la actuala rată de colectare scăzută, principiile şi măsurile Pactului sunt menite nu doar să îmbunătăţească sustenabilitatea bugetului de stat, ci şi să asigure echilibrul mediului de afaceri, încurajând succesul companiilor şi răsplătind performanţa acestora. Aceste lucruri pot fi implementate doar prin coagularea vocilor reprezentative ale mediului de afaceri într-o voce unică şi prin consolidarea dialogului cu toate părţile implicate în acest proces transformaţional (politicieni din întreg spectrul politic, administraţie publică, mediu academic, lideri de opinie).