Despre Pact

V-AŢI ÎNTREBAT VREODATĂ…

  • care este rolul fiscalităţii în economie?
  • câte investiţii, locuri de muncă şi, implicit, câţi bani pierdem din cauza unei fiscalităţi şubrede?
  • cum ar arăta România dacă antreprenoriatul ar fi stimulat şi dacă investitorii serioşi ar fi atraşi şi păstraţi?
  • cum ar fi arătat România fără banii pierduţi în economia subterană?
  • de datoria cui este să reformeze fiscalitatea în ţara noastră?
  • de ce au fost operate sute de modificări ale legilor fiscale doar în ultimul deceniu?
despre pact fiscal

Dar, v-aţi întrebat vreodată cu adevărat:

CE ESTE ŞI DE CE ESTE IMPORTANTĂ FISCALITATEA?

Definiţia spune că fiscalitatea este ansamblul legilor, reglementărilor şi modalităţilor de impozitare. Să fie, oare, doar atât? Fiscalitatea este chiar pedalierul economiei. Însă este acceleraţia sau frâna?

Să ne gândim puţin. E normal, ca la 33 de ani de la Revoluţia din 1989, şi la 15 ani de când am pătruns în marea familie a Uniunii Europene, aproape jumătate din populaţia rezidentă a ţării să trăiască în pragul sărăciei sau cu privaţiuni majore (1,5 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 25 de lei pe zi, iar 1 din 3 angajați încasează mai puțin de 1.400 de lei lunar)?

E normal ca, împinşi de nevoi şi sărăcie, lipsiţi de perspective reale în propria ţară, peste 9,7 milioane de români să fie constrânşi, în ultimii ani, să părăsească patria pentru a lucra în afara graniţelor?

În tot acest context tulburător, cum am putea revitaliza şi eficientiza politici şi sisteme, precum cele educaţionale, cele de sănătate sau cele demografice, pentru ca România să se poată dezvolta, cu adevărat, ca societate? Cum am putea avea o infrastructură demnă de secolul în care trăim?

La toate aceste, foarte multe, întrebări s-ar putea răspunde simplu: prin reforme şi investiţii!

De unde însă bani pentru reforme şi investiţii? Răspunsul este cât se poate de logic şi… la îndemână: banii sunt aici! Trebuie doar colectaţi!

Ştiţi câţi bani pierde România din evaziune

în fiecare secundă?

2350

de lei

pe minut?

141000

de lei

în fiecare an?

15

miliarde de euro

Evaziunea este o frână serioasă pentru dezvoltarea României noastre, creând un cerc vicios pervers, care face adevăratele măsuri de relaxare şi stimulare fiscală să rămână simple intenţii pe o coală de hârtie. Suma pierdută este uriaşă -, reprezintă cam jumătate din bugetul de stat al României!

despre pact fiscal 2022 - 2023

Ce am putea face cu aceşti bani?

Exemplele pot fi nenumărate: 6,5 kilometri de autostradă pe zi, adică 197 de kilometri de autostradă pe lună, sau construcţia a 27 de spitale regionale pe an.

Ce să mai vorbim de educaţie.

Este binecunoscut deja faptul că avem cei mai mulţi analfabeţi din Uniunea Europeană – aproximativ 50%. Ştiţi în cât timp am strânge banii necesari pentru a îi şcolariza pe toţi? În 100 de zile.

La nivel de infrastructură, am mai putea să construim 8 şcoli moderne în fiecare zi, complet utilate şi dotate.

Evident, nu putem ignora nici mediul de afaceri.

La nivelul Uniunii Europene IMM-urile reprezintă 99% din toate întreprinderile, angajând două treimi din forţa de muncă din sectorul privat şi generând 58% din PIB, în timp ce în România aportul acestui sector la Produsul Intern Brut este cu mult sub media europeană.

În ultimii zece ani, în UE, 85% din totalul creşterii locurilor de muncă s-a datorat IMM-urilor. La noi, în schimb, 70% dintre locurile de muncă desfiinţate pe timp de criză au provenit din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii; adică exact acela care ar trebui să fie de fapt motorul economiei şi cea mai importantă sursă a creşterii nivelului de trai.

Nu avem cum să omitem nici cele peste 200 de modificări fiscale operate în ultimii 10 ani

– cifră care reprezintă un record absolut la nivel european – şi care nu au făcut altceva decât să tulbure mediul de afaceri, fără să se consemneze ulterior o creştere observabilă a nivelului sau a structurii veniturilor bugetare.

Apoi, s-au mărit unele taxe ori s-au introdus altele noi, iar atitudinea ANAF-ului a devenit tot mai agresivă. Degeaba însă, pentru că problema încasărilor la buget tot nu a fost soluţionată. Prin urmare, avem acum nevoie să creăm bazele unui nou dialog credibil şi real, transpartinic şi transinstituţional între mediul de afaceri şi mediul politic românesc, singurul capabil să schimbe, de astăzi înainte, în bine situaţia.

De ce să neglijăm atunci importanţa şi forţa instrumentelor fiscale? De ce să nu îmbunătăţim condiţiile pentru ca antreprenorii să îşi crească afacerile, în loc să pună lacătul pe porţi? Ce sau cine ne împiedică să reducem la cote minime evaziunea fiscală şi să utilizăm în interes naţional resursele, acum, irosite?

Sperăm să putem oferi răspunsul la aceste întrebări şi să punem bazele unui altfel de viitor pentru noi, în România; alături de specialişti din mediul academic şi din mediul de afaceri şi antreprenorial, de experţi ai domeniului fiscal, dar şi de alte entităţi solidare cu demersul nostru.

Nu vrem să arătăm pe nimeni cu degetul, nu căutăm vinovaţi punctuali, nu judecăm pe nimeni şi nici nu dăm verdicte.

Un cunoscut istoric spunea: „necazul e că ceea ce nu merge într-o societate ajunge să strice şi ceea ce merge”. Tocmai din acest motiv, este esenţială identificarea greşelilor trecutului, pentru a învăţa din ele şi, mai ales, pentru a nu le repeta.

Există soluţii din care toate părţile implicate vor avea de câştigat. Le cunoaştem şi suntem pregătiţi să contribuim, într-un mod constructiv şi echidistant, la implementarea acestor soluţii. Acolo unde acestea încă lipsesc, suntem încrezători că le vom putea găsi împreună, în interesul naţional. Soluţii care, de aici înainte, trebuie să formeze coloana vertebrală a politicii fiscale în România.

Acesta este Pactul pentru Fiscalitate!

O primă pagină a Pactului pentru România Bunăstării!