Proiectul „Pactul Pentru Fiscalitate”, adus inițial în dezbatere publică în decembrie 2014, a fost relansat în acord cu actualitatea anului 2022 marți, 31 mai, în cadrul evenimentului cu același nume, organizat la Biblioteca Centrală Universitară. Inițiatorii „Pactului pentru Fiscalitate” au fost gazdele unui exercițiu de comunicare și normalitate, bucurându-se de oportunitatea unui nou început, creat transpartinic, pentru o economie cu adevărat solidă și prosperă. La eveniment au luat parte invitați care reprezintă instituții relevante ale statului, organizații reprezentative din economia românească, personalități marcante ale mediului academic și reprezentanți mass-media.
Pactul pentru Fiscalitate a luat naștere din dorința de a așeza România pe o direcție principală coerentă și corectă în ceea ce privește stabilitatea, simplificarea și predictibilitatea legilor fiscale, stimularea investițiilor, îmbunătățirea procesului de colectare și intoleranță absolută față de evaziunea fiscală.
Dezvoltarea reală a României depinde, în primul rând, de revitalizarea și eficientizarea politicilor, sistemelor și strategiilor educaționale și academice, de sănătate și, nu în ultimul rând de cele demografice. Succesul și coerența reformelor în aceste domenii vitale depind într-o mare măsură de nivelul investițiilor publice și private, dar și de modalitatea în care sumele alocate urmează să fie cheltuite. Iar toate acestea, la rândul lor, nu pot fi privite independent de o politică fiscală sănătoasă, care să respecte câteva principii fundamentale:
- Eficientizarea, prin simplificare și optimizare a legislației fiscale în scopul creșterii calității mediului de afaceri, stimulării antreprenoriatului, a dezvoltării economice și, implicit, a creșterii nivelului de trai al cetățeanului român
- Restrângerea treptată, până la eliminare, a excepțiilor fiscale și transparentizarea, tot prin simplificare a procedurilor de aplicare și verificare
- Stimularea investițiilor și atragerea de investiții directe în economie
- Depolitizarea, reprofesionalizarea, informatizarea și interconectarea ANAF
- Toleranță zero la evaziune fiscală și criminalitate economică
Prof. Univ. Mircea Coșea, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Cel mai important element de prioritate în dezvoltare este interesul național, pentru că lumea se schimbă rapid, lucrurile pe care le credeam veșnice nu mai există, și atunci fiscalitatea rămâne un instrument în mâna statului, al întreprinzătorilor care sunt și ei, pentru urmărirea acestui interes. Și ce este acest interes? Ceea ce vrea să facă economia: să dea omului cât mai mult din resursele lui, dar care deja încep să fie puține, așa că trebuie să facă o optimizare. De aceea, cei care au realizat acest proiect am convingerea că vor conduce lucrurile în această direcție, pentru a transforma Pactul Pentru Fiscalitate într-o adevărată reformă a economiei și a societății românești.”
Mihai Daraban, Președinte Camera de Comerț și Industrie a României, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Fiscalitatea a rămas singurul instrument care ne-a mai rămas la îndemână în diplomația economică, în special în a atrage investiții în România. Mediul de afaceri e fragil și polarizat. Realitatea este că foarte puține societăți economice contează și este foarte dureros să spui asta. La nivel național avem doar 3.845 de firme care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro și ele reprezintă doar 0,5% din totalul celor care au depus bilanțul. Cred că ar trebui stabilizat acest Cod Fiscal pe care îl avem cu măsurile de colectare, care, bineînțeles, trebuie rediscutate, pentru că nu este normal să avem aproximativ 370 de mii de companii care nu și-au depus bilanțul. Și ce ți se întâmplă în România dacă nu depui bilanțul? Iei o amendă de 1.500 de lei.”
Gabriel Biriș, Managing Partner Biris-Goran SPARL, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Trebuie să acționăm în sensul stabilității legislației fiscale. Dar noi trebuie să înțelegem că stabilitatea se poate obține doar atunci când ai baza mare și înălțimea mică. Când tu ai bază mică și ai taxe mari, corpul devine instabil. Cum ajungem să mărim această bază? Renunțând la scutiri și evaziune. Constituția spune că toți cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii sau discriminări, iar acum avem prea mulți din ambele categorii. România trebuie să acționeze urgent în 3 direcții: 1. creșterea veniturilor bugetare, dar fără creșteri de impozite pentru cei care deja le plătesc, 2. reducerea cheltuielilor prin eficientizarea statului și 3. o bază mai mare prin investiții publice. “
Radu Oprea, Senator Partidul Social Democrat (PSD):
„În ultima vreme trăim într-o democrație, adică luăm decizii bazate pe emoții, ceea ce nu face bine pentru societate. Pactul Pentru Fiscalitate trebuie să aducă echilibru în societate. Și asta se traduce printr-un raport de 40-60% între impozitarea capitalului și impozitarea muncii. În România, este invers față de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul că la noi 60% înseamnă impozitarea muncii și 40% impozitarea capitalului. Și atunci, cu calm, trebuie să ne uităm la aceste cifre, pentru că toți recunoaștem că munca, în special salariile mici, este impozitată prea mult. De aceea, împreună, trebuie să ne uităm spre felul în care echilibrăm această fiscalitate, care poate, într-adevăr, să dea acel impuls pentru a avea mai mult calm în societate.”
Lorant Antal – Senator Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):
„Coerență și predictibilitate sunt două cuvinte arhidiscutate, fără de care fiscalitatea nu poate fi implementată corect și, până la urmă, nici vreo altă strategie din niciun alt domeniu. În ceea ce privește colectarea, cred că la nivelul statului există informații suficiente în ceea ce privește evaziunea fiscală, dar de multe ori suntem în acea situație în care Fiscul forțează pe acele companii care sunt corecte să plătească la timp. Deci aici ar trebui punctat mai bine, pentru că este loc de îmbunătățiri.”
Gheorghe Constantinescu, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, ANAF:
„Ne dorim o stabilitate a sistemului fiscal, la fel de mult ca și mediul de afaceri. Este la fel de dificil și pentru noi de aplicat un sistem fiscal în continuă schimbare. E la fel de dificil de aplicat atunci când la rândul tău nu apuci să stăpânești bine modificările care intervin subit. Noi (NA: Direcția Generală Antifraudă) suntem sub firul ierbii, având în vedere că ne luptăm cu economia subterană, și avem nevoie de legi simple, clare, la obiect. Nu vrem să impactăm mediul de afaceri. Vrem să mergem țintit, acolo unde avem indicii, și cu ajutorul analizelor de risc să identificăm clar mediul și zona de evaziune fiscală.”
Lucian Albu, Director Institutul de Prognoză Economică, Academia Română, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Pentru impozitarea progresivă, argumentul este că alte țări îl practică, dar nu se vorbește despre nivelul dezvoltării la care au ajuns aceste state. Abia după ce obții prosperitate poți să îți permiți și impozitare progresivă. La noi, momentan, nu își are rostul, mai ales că nu avem o clasă de mijloc.”
Angela Roșca, RBL, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Apreciez reluarea discuțiilor pe acest subiect. Se pare că vine mânușă, având în vedere că de două săptămâni vedem în presă propuneri de modificări ale Codului Fiscal, ale cotelor, ale sistemelor de impozitare și, evident, ca reprezentant al mediului de afaceri, suntem preocupați. (…) Gap-ul de TVA este încă cel mai mare din Uniunea Europeană și simt că nu s-a făcut ce trebuie mulți ani. Apoi, vorbim de digitalizare, care, sigure, trebuie făcut cât mai repede, dar trebuie și să fie folosită cu adevărat în scopul luptei cu evaziunea. Datele acelea trebuie analizate în timp real, însă, în același timp, trebuie să ne și pregătim funcționari ai ANAF care să le poată citi și să le utilizeze în mod eficient. Apoi ne trebuie niște beneficii reale pentru cei care varsă aceste date benevol.”
Lucian Țâțu – Conf. Univ. Dr., Director al Departamentului de Finanțe, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori:
„Acest Pact Pentru Fiscalitate reprezintă o mare șansă și o mare oportunitate deoarece ia în calcul niște principii de la care să se plece în construirea unui sistem fiscal sănătos. Soluții pot fi multe, dar respectarea unor principii și neîncălcarea lor va duce la predictibilitate pentru România. Aș vrea să ajungem din nou la momentul la care să mai citim și regulile din Codul Fiscal, ceea ce acum nu facem pentru că nimeni nu ține cont de ele. Legea ar trebui să fie egală pentru toți, pentru că altfel riscăm ca fiecare să ajungă să trăiască cu legea proprie.”
Radu Burnete, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„E clar că în mediu de afaceri vedem niște comportamente care nu sunt ok și suntem de acord că ele trebuie corectate, pe de o parte, iar pe de altă parte nici în partea instituțională nu stăm bine. Îmi vine greu să cred că acele miliarde de euro se scurg fără ca statul să știe unde se duc. Și dacă statul știe și politicienii știu și dacă ele continuă să se scurgă în fiecare an înseamnă că cineva, undeva, dă din cap că e ok. Și atunci, dacă vorbim despre un pact, lucrul acesta mi s-ar părea rezonabil: mediul de business să înțeleagă că 26% colectare nu e suficient pentru o România normală și dacă ne dorim să ajungem la 31% o parte trebuie să vină de aici și cealaltă parte trebuie să vină din oprirea furtului. Ăsta mi se pare un pact rezonabil: și noi plătim un pic mai mult și statul oprește furtul și evaziunea fiscală.”
Gabriel Sincu, Country Director, TMF Romania, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Lipsa unui sistem de administrare fiscală suplu, eficient și ușor de înțeles conduce la lipsa conformării voluntare și la evaziune. Suntem de acord că și ANAF își dorește să fie alături de noi, însă are multe lucruri de rezolvat. Am văzut că ANAF are 24.000 de angajați, fiind cel mai mare angajator din România. Comparativ, Ministerul Sănătății are 17.000 de angajați. E un punct de reflecție. Trăim, totuși, în țara care a dat liderul mondial în robotizarea și automatizarea proceselor de business, o companie românească listată pe Bursa de la New York, și noi continuăm să facem inspecții fiscale pe hârtie. Mai sunt multe de făcut în țară. Deocamdată administrația fiscală românească funcționează pe principiul «Declarațiile on-line se depun la etajul 2».”
Adrian Măniuțiu, Managing Partner EM360, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„Orice schimbare începe cu un prim pas, de aceea curajul de a nu aștepta ceva de la alții, de a te implica și de a încerca să miști câte puțin lucrurile este absolut esențial. În Pactul Pentru Fiscalitate este vorba despre asumare și despre acțiune. Avem o variantă nouă, 2022-2023, pentru că trăim niște vremuri mai tulburi și mai anormale decât ne-am fi așteptat vreodată. Este nevoie acum, mai mult ca niciodată, de consens, e important ca mediul de business să înțeleagă care îi sunt principiile de care are nevoie pentru ca lucrurile să funcționeze bine, e nevoie de un mediu politic ce trebuie să trateze transpartinic niște lucruri care pot să contribuie la dezvoltarea României și toate acestea sub o umbrelă a dialogului și a comunicării despre lucruri care ne pot ajuta pe fiecare dintre noi să trăim într-o Românie mai bună, mai stabile, chiar dacă suntem înconjurați de foarte multă incertitudine. Pentru toate acestea este, însă, nevoie de bani. Fără bani nu se va face niciodată nimic și pentru a avea bani ai nevoie de o economie funcțională și de o fiscalitate, care să știe, pe de-o parte, cum să extragă sumele potrivite din economie și cum să le redistribuie, iar, pe de altă parte, ai nevoie de o economie care să se ghideze după niște principii sănătoase, simple ale echilibrului și ale echității. Par lucruri generale, par lucruri teoretice, dar fără de care o Românie de mâine nu are cum să funcționeze.”
Răzvan Orășanu, Președinte Asociația „Ține de Noi”, Co-inițiator al Pactului pentru Fiscalitate:
„La un moment dat am numărat 268 de modificări ale Codului Fiscal, făcute în cascadă, unele lună de lună. Și vorbim doar despre legislația primară, nu despre Hotărârile de Guvern și despre tot ce înseamnă legislația terțiară. Lucrurile acestea nu pot continua așa și de aceea avem nevoie de o ancoră de stabilitate, avem nevoie de un Pact Pentru Fiscalitate și avem nevoie de politici publice făcute profesionist, așezat, în sprijinul dezvoltării economice a României.”
Un lucru este cert: dacă fiscalitatea noastră ar funcționa într-un mod predictibil și eficient, banii pierduți din evaziune și taxe necolectate, dar și beneficiile pierdute din investiții nerealizate, s-ar putea transforma în peste 3.000 de școli moderne sau în 2.366 de kilometri de autostradă, sau în 27 de spitale regionale, sau în 70.000 de locuri de muncă – toate acestea în fiecare an. Avem în față un an 2022 complicat, dar ne bazăm pe susținerea și aportul celor mai puternice voci pentru a repune România pe harta performanței economice.
Inițiatorii invită să semneze alături de ei Pactul pentru Fiscalitate pe reprezentanții instituțiilor statului, ai partidelor politice parlamentare sau neparlamentare, ai organizațiilor sindicale, patronale sau non-guvernamentale și ai mediului de afaceri – organizații, companii și antreprenori.
