În cadrul proiectului Pactul pentru Fiscalitate 2022 și la solicitarea asociației „Ține de Noi”, Biroul de Cercetări Sociale (BCS) a realizat un sondaj care să scoată la lumină opiniile – prea puțin cunoscute – ale publicului larg, supus de statul român diferitelor forme de taxare și impozitare. În premieră la nivel național, studiul BCS (asupra căruia voi insista în mai multe comentarii viitoare) scoate în evidență tiparele socio-demografice legate de preferințele românilor pentru reforma fiscală.
Măsurile egalitariste (care se aplică tuturor și nu favorizează pe unii – puțini la număr- în detrimentul celor mulți) sunt îmbrățișate de populația din vestul țării, de absolvenții de studii superioare, de tineri, de locuitorii marilor orașe și de cei care-și declară orientări economice și politice de dreapta. Dar populația din estul țării, din orașele mici și din mediul rural, mai îmbătrânită, cu studii medii, care își declară orientări economice și politice de stânga, susține diferențierile fiscale și sprijinirea unor grupuri sociale ca modalități de sporire a încasărilor la bugetul statului.
Datele culese în această cercetare socială scot în evidență preferința populației pentru un model fiscal mai degrabă conservator decât progresist, egalitarist și mai puțin preferențial pentru anumite grupuri sociale, capitalist și mai puțin socialist. O altă concluzie este că, deși diferențele dintre „conservatorism” și „progresism” nu sunt mari, mai împovărătoare pentru societate este indiferența față de măsurile fiscale și diluarea importanței valorilor economice, sociale și politice.
Sunt vizibile diferențele de opinie dintre vest și est, iar cei din București tind să semene mai mult cu cei din est.
Orașele mici, comunele și satele au o înclinație mai mare spre ideile care susțin impozitul progresiv și măsurile socialiste, iar acestora li se adaugă tinerii sub 29 ani și femeile din orașele foarte mari. Odată cu creșterea vechimii în muncă crește și atașamentul la valorile capitaliste, liberale, dar apropierea pensiei duce la renunțarea la aceste principii și îmbrățișarea celor socialiste.
Rezultatele cercetării sociale arată că dorința unei stabilități fiscale este doar cu 7 procente mai mare decât dorința unor modificări fiscale în funcție de nevoile statului și de evoluția piețelor: unii (44%) consideră că este bine să avem un Cod Fiscal pe minimum 3-5 ani, care să rămână neschimbat pentru a ajuta mediul de afaceri să facă planificări multianuale. Alții – mai puțini (37%) – susțin modificarea Codului Fiscal în funcție de schimbările survenite în lume, în societate și în economie. Iar 19% dintre cetățeni nu au nicio părere.
Stabilitatea fiscală e dorită de București-Ilfov și de regiunea Centru (peste 49%), de cei de 50-60 ani (54%), de absolvenții de facultate și de cei care declară orientări de dreapta (61%) și de centru (55%). Preferințele pentru modificări fiscale în funcție de nevoi sunt mai accentuate la cei din nord-est și sud-Muntenia (peste 43%), la tinerii sub 30 ani (43%) și de 40-50 ani (40%), la cei cu studii medii (39%) și la cei cu orientări de stânga (41%).
Totodată, 57,2% dintre cei chestionați propun comasarea taxelor și impozitelor și simplificarea fiscalității, care să nu mai fie afectată de schimbările politice. Doar 24,5% dintre cetățeni consideră necesare modificările fiscale în funcție de programele politice. Cu o majoritate de 81%, bucureștenii susțin simplificarea fiscală, dar cu cât trăiesc mai departe de București, cu atât interesul oamenilor față de temă se diluează: 57% în regiunea centru, 61% în regiunea nord-est, 58% în regiunea nord-vest, 50% în sud-est, 61% în sud – Muntenia, 40% în sud-vest Oltenia și 40 în vestul țării.
Cercetarea realizată în cadrul Pactului pentru Fiscalitate mai arată că oamenii înțeleg că statul are cheltuieli din ce în ce mai mari și este nevoit să-și suplimenteze veniturile la bugetul public.
Dar chiar dacă își doresc un cod fiscal stabil, cei mai mulți dintre români cred că acesta trebuie mai întâi să suporte corecții care să ducă la scăderea taxelor, la ușurare fiscală și mai apoi să fie stabilizat pentru o perioadă bine definită de timp.
sursa: Daniel Apostol, jurnalul.ro
